Vechiul Testament-Proverbele

INTRODUCERE
   Cartea Proverbelor este o valoroasa antologie de texte de intelepciune Proverbul literar-mashal in ebraica-prezinta intr-o forma scurta, concisa, valorile intelepciunii si ale bunului gust, meritandu-si locul in galeria celor mai eficiente mijloace didactice
Din capitolele 1,1 sau 10,1 si 25,1 pare evident ca Solomon este autorul cartii Este vde asemenea cunoscut ca Solomon"a rostit trei mii de pilde"(vezi 1 Imparati v4,32) Dovezile interne ne indreptatesc insa sa afirmam ca la alcatuirea colectiei si-au adus contributia mai multi autori Este vorba in primul rand, bineanteles de Solomon, apoi de Agur9vezi 30,1), Lemuel(31,1) si probabil alti intelepti anonimi. Asezandu-se deliberat intr-o postura umila inaintea lui Dumnezeu, Solomon a cerut si a primit intelepciune(1 Imparati 3,3-28;4,29.30;5,12)
Chiar daca nu este opera unui singur autor, ci a mai multora, cartea Proverbelor isi pastreaza unitatea organica a continutului si coerenta ideilor, o dovada in plus ca a fost inspirata de Dumnezeu
Proverbele sunt oda intelepciunii, definita ca " frica de Domnul"(vezi 1,1-7 si 9,10) Desi intelepciunea este pusa intr-o relatie atat de stransa cu Dumnezeu, cartea nu este un tratat religios prin excelenta Multe dintre instructiuni sunt mai degraba de natura etica decat spiritual-religioasa Curatia morala constituie comoara intelepciunii practice
In Proverbe se observa o mare varietate de forme poetice Primele noua si ultimele doua capitole ale cartii sunt discursuri ample,in vreme ce sectiunile intermediare contin scurte cuplete de sine statatoare Paralelismul, atat de caracteristic poeziei ebraice, este des folosit in alcatuirea proverbelor
. Paralelismul sinonimic  Ideea primilui rand este repetata de cel de al doilea rand al cupletului
Exemple  "Nu striga intelepciunea si nu-si inalta priceperea glasul?" (8,1)
sau "Si acum, fiilor, ascultati-ma  si luati aminte la cuvintele gurii mele"(7,24)
 .Paralelismul antitetic Al doilea rand exprima o idee in contrast cu ideea primului
Exemple: "Un raspuns bland potoleste mania, dar o vorba aspra atata mania Limba inteleptilor da stiinta placuta, dar gura nesocotititilor improasca nebunie"(15,1.2)
 .Paralelismul sintetic  Ideea primului rand este completata de cel de al doilea rand
Exemplu: "Binecuvantarea Domnului imbogateste si El nu lasa sa fie urmata de nici un necaz"(10,22)

CONTINUTUL CARTII
Capitolul 1.Declaratie de intentie
 Scopul pe care si- l propune cartea este promovarea intelepciunii, a priceperii si a dreptatii Totul porneste  de la frica de Domnul(versetul 7) si merge spre ascultarea de parinti(versetele 8,9) si evitarea prieteniilor rele(versetele 10,19)
Capitolul 2. Intelepciunea trebuie cautata cu perseverenta Ea se gaseste in Cuvantul lui Dumnezeu(2,6) Desertaciunea si viciul sunt intruchipate de femeia desfranata care uita de barbatul din tinerete, uita si legamantul cu Dumnezeu(2,17) Drumul ei este drumul spre moarte(2,18)
 Capitolul 3 este consacrat bunatatii, adevarului,pacii,fericirii si increderii in Dumnezeu Tonul adresarii este cald,mesajul este personalizat(3,1) Atentia este indreptata spre Dumnezeu Atat prosperitatea, cat si intelepciunea si sanatatea sunt darurile Sale(versetele 5-10) Portetul realizat pana acum este frumos intregit de indemnul la integritate din finalul capitolului 4: "Pazeste-ti inima mai mult decat orice, caci din ea ies izvoarele vietii Izgoneste neadevarul din gura ta si departeaza viclenia de pe buzele tale! Ochii tai sa priveasca drept si pleoapele tale sa caute drept inaintea ta Cararea pe care mergi sa fie neteda si toate caile tale sa fie hotarate: nu te abate nici la dreapta nici la stanga si fereste-te de rau"(4,23-27)
 Capitolul 5 pledeaza pentru bucuria iubirii curate a caminului, departe de drumul care duce la femeia straina, ai carei pasi dau in locuinta mortilor Dupa ce face apologia cinstei, a harniciei si a dreptatii(6,1-19), inteleptul revine la tema sacralitatii caminului, pledand pentru curatie si intelepciune(6,20-7,27)
 Oda intelepciunii (8,1-9-9,18)
 "Oamenilor, catre voi strig si catre fii oamenilor se indreapta glasul meu... Eu, intelepciunea, am ca locuinta mintea si pot nascoci cele mai chibzuite planuri... De la mine vin sfatul si izbanda, eu sunt priceperea, a mea este puterea" Poezia acestor fragmente este de inalta calitate Urmariti pasajele ce descriu crearea lumii Personificarea Intelepciunii spune"Cand a intocmit Domnul Cerurile, eu eram de fata; cand a tras o zare pe fata adancului, cand a pironit norii sus si cand au tasnit cu putere izvoarele adancului, cand a pus un hotar marii, ca apele sa nu treaca peste porunca Lui, cand a pus temelii pamantului, eu eram mesterul Lui, la lucru langa El si in toate zilele eram desfatarea Lui, jucand neancetat inaintea Lui, jucand pe rotocolul pamantului si gasindu-mi placerea in fii oamenilor"
 In timp ce va lasati furati de lirica peisajului, cenzurati-va tendinta de a uita ca aveti in fata o poezie si nu un pasaj din care sa trageti concluzii teologice, cum ar fi aceea ca Intelepciunea este o persoana reala, agent al  creatiei, mesterul lui Dumnezeu etc Chemarea intelepciunii este apelul autorului la dreptate si cinste, la moralitate si echilibru; este in ultima instanta, chemarea la ascultare si supunere inaintea lui Dumnezeu, caci inceputul intelepciunii este frica de Domnul
 Intelepciune si nebunie (10,1-22,29)
  Printr-o sumedenie de cuplete antitetice(paralelism antitetic), intelepciune-prostie, inteleptul dezvolta o interesanta constructie de invataturi etice si spirituale:"Cine are o inima inteleapta primeste invataturile, dar cine are o gura nesocotita se prapadeste singur" (10,8) sau "Pe buzele celui priceput se afla intelepciunea, dar nuiaua este pentru spatele celui fara minte"(10,13)
Pomeneam mai sus de intelepciunea practica Iata cateva exemple:"Cumpana inselatoare este urata Domnului, dar cantareala dreapta Ii este placuta"(11,1) sau "Cel rau dobandeste un castig inselator, dar cel ce seamana neprihanirea are o adevarata plata" (11,18)
Intelepciunea pusa intr-o relatie atat de directa cu Dumnezeu este vazuta ca fiind temelia virtutilor, pe cand  nebunia voluntara, respingerea binelui, este drumul pieirii:" Silnicia celor rai ii matura, pentru ca nu vor sa faca ce este drept(21,7) Calea celui rau este urata Domnului... Cine paraseste cararea este aspru pedepsit si cine uraste mustrarea  va pieri" (15,10) Ita roadele nebuniei: desconsiderarea sfaturilor parintesti, certuri,rautate,adulter,decadere si, in cele din urma,moarte Ce este nebunia? Nu este altceva decat negarea autoritatii lui Dumnezeu Daca de la acceptarea lui Dumnezeu pleaca intelepciunea, este logic sa consideram, urmand logica inteleptului, ca nebunia este sinonima cu respingerea lui Dumnezeu: "Nebunul zice in inma lui: Nu este Dumnezeu"(Psalmul 53,1)
Iata sfaturile intelepciunii: nu fi lacom, fii integru si cumpatat, respecta-ti parintii si nu abdica de la principiile morale Lenea duce la saracie"Sa mai dorm putin, sa mai atipesc putin,sa mai incrucisez mainile putin ca sa ma odihnesc... si saracia vine peste tine pe neasteptate, ca un hot si lipsa ca un om inarmat" (24,33.34)
Omul intelept a invatat stapanirea de sine, dar cel care nu este stapan pe sine este ca "o cetate surpata si fara ziduri"(25,28) Sa aiba nebunul vreo scuza? Nicidecum, pentru,ca "oamenii dedati la rau nu inteleg ce este drept, dar cei ce cauta pe Domnul inteleg totul"(28,5) Finalul capitolului 29 este sub semnul unei sentinte rostite cu gravitate: "Domnul este Acela care face dreptate fiecaruia" (29,26)

 Cuvintele lui Agur
 Poezie si arta: "Cine a adunat vantul in pumnii lui? Cine a strans apele in haina lui?" Iata o filozofie de viata a intelepciunii: Doamne "nu-mi da nici saracie, nici bogatie, da-mi painea care i mi  trebuie Ca nu cumva, in belsug, sa ma lepad de Tine si sa zic " Cine este Domnul?, sau nu cumva, in saracie, sa fur, si sa iau in desrt Numele Dumnezeului meu" (30,8.9)
Capitolul 30 este cu adevarat o bijuterie Explozia de viata, dinamismul imaginilor si comparatiile indraznete sunt fascinante Depasind dulcea mangaiere a sufletului, merita sa desprindem si cateva principii de viata: respectul autoritatii parintesti, omenia,cumpatarea sau integritatea

Cuvintele imparatului Lemuel
 Pasajul final al cartii Proverbelor reprezinta tezaurul sfaturilor mamei, date fiului ei, imparatul: respingerea ferma a imoralitatii si a viciului(31,3-5) Cum nu se putea mai frumos, cartea se incheie, in replica la necinste si desfrau, cu portetul de zana al femeii cinstite (31,10-31) Inteleptul a gasit cu cale  sa isi incheie pledoaria cu acest minunat acrostih, exemplul practic al roadelor intelepciunii

CONCLUZIE
 Cartea Proverbele este , pe cat de simplu de parcurs, pe atat de dificil de prezentat Intelepciunea din proverbe nu este, asa cum suntem noi obisnuiti, agerimea de a raspunde la intrebari de genul: "cat fac 24x58?"Intelepciunea proverbelor este frica de Domnul, este filozofie de viata, este alegere intre lumina si intuneric