Postări populare

vineri, 6 iulie 2012

Nasterea unui om nou

Nasterea unui om nou, de Arsenie Boca ("Se umplu masurile si se plinesc vremile Editura "Credinta stramoseasca"-2009)

Ca sa ne dam seama de semnificatia cosmica pe care o are nasterea din Betleem, o integram intre marile referinte ale lui Dumnezeu la intreaga creatie
Patru mari interventii ale lui Dumnezeu fac lumea sa aiba o noima, o explicatie si un sens. Acestea sunt urmatoarele:
     1. Creatia lumii
     2.Potopul ei
     3.Intruparea Mantuitorului si
     4.Sfarsitul lumii
Interventii stihiale, dupa principalele Sale definitii. Astfel:
De doua ori Dumnezeu este" iubire"
Si de doua ori  "sfarsit"
"Iubire":
        -la zidirea fapturii;
        -la refacerea fapturii prin Hristos
"Sfarsit":
        -la potop;
        -la sfarsitul lumii.
Ordinea "istorica " a faptelor lui Dumnezeu e urmatoarea:
1. Creatia lumii-vazute si nevazute- din iubire si dupa definitia' "Eu sunt inceputul si sfarsitul"(Apocalipsa 1,8). Desi prestia totul, dar vazand cat s-a inmultit rautatea oamenilor, "I-a parut rau si S-a cait Dumnezeu ca a facut pe om pe pamant"(Facerea 6,6) si a zis "Sosit-a inaintea fetei Mele sfarsitul a tot omul"(Facerea 6,13)"Asa s-au deschis toate izvoarele adancului si cataractele(cascadele) Cerului"(Facerea 7,11) si a fost:
2. Potopul. Dumnezeu Si-a dezlantuit "cainta"
Din nou fata lui Dumnezeu este iubire:
"16. Ca asa a iubit Dumnezeu lumea, incat si pe Fiul sau, Cel Unul Nascut, l-a dat, ca tot cel ce crede intru El sa nu piara, ci sa aiba viata vesnica.
17.Ca n-a trimis Dumnezeu pe Fiul Sau in lume ca sa judece lumea; ci ca sa se mantuiasca lumea prin El.
18.Cela ce crede intru El, nu se judeca iar cela ce nu crede ,iata este judecat, ca n-a crezut intru numele Celui Unuia nascut,Fiului lui Dumnezeu.
19. Iar judecata aceasta este, ca lumina a venit in lume si oamenii au iubit mai mult intunericul decat lumina, ca erau faptele lor rele"(Ioan 3,16-19)

E mai mare iubirea aceasta decat iubirea care a creat lumea. De data aceasta stavilarele dragostei se ridica si aceasta se naste pe pamant, in persoana lui Iisus, parjol de cer, in inimile oamenilor Aceasta e a treia referinta stihiala a lui Dumnezeu in creatie

3 Intruparea lui Dumnezeu intre oameni
Deci astazi se despica istoria omenirii in doua si se incepe cu numararea timpului, in amandoua sensurile: spre inceputul timpului si spre sfarsitul lui
Nasterea lui Iisus in istorie o cumpaneste intre inceput si sfarsit De altfel numai Intruparea Mantuitorului si e un fapt absolut istoric, fiindca inceputul si sfarsitul creatiei numai Dumnezeu le stie. Lumea si veacurile sunt un interval al existentei cufundat in eternitate Limitele lumii, de atingere cu Dumnezeu, inceputul si sfarsitul, nu mai sunt in stiinta omului
                                                   *   *   *
Nasterea lui Dumnezeu ca om e fapta iubirii nemarginite a lui Dumnezeu, care transfigureaza istoria de sensul vesniciei
"Din Betleem"- spunea profetul-are sa vina Acela "a carui obarsie e dintru inceput si se suie pana  in zilele vesniciei"(Miheia 5,1) "Slava lui Dumnezeu intru cei de sus si pe pamant pace, intre oameni bunavoire" (Luca 2,14)
Cu Iisus incepe era pacii Cantecul inceput de ingeri trebuia continuat in istorie
Pacea pe pamant e conditionata de slava care se da sau se refuza lui Dumnezeu.  De asemenea si pacea in suflet are aceeasi conditie
Anatomia ratiunii, autonomia societatii omenesti, nu se pot constitui decat cu pretul pierderii pacii;- ceea ce e de fapt o infrangere, sau mai sincer, o marturisire a neajunsului, a tragediei inerente a constructiilor fara Dumnezeu
Pacea de frica, e o reala pierdere a pacii
Iisus aduce omului pacea care vine de la Dumnezeu Aceasta e un bun duhovnicesc, care nu poate fi creat sau mentinut de arme Dar nici nu S-a atins bine Dumnezeu de tarana faptuirii omenesti si tarana din Ierusalim s-a si cutremurat si a pus mana pe sabie sa se apere de Imparatul pacii
Nu tot asa insa s-au purtat paganii Cei trei printi, intelepti si magi ai rasaritului I se inchina, Ii depun aur la picioare in semn de dajdie, ca unui Imparat peste ei Iar in calitate de preoti Ii aduc smirna si tamaie ca jertfa adevaratului Dumnezeu
Daca pe jidovi i-a cutremurat si inspaimantat numai nasterea Mantuitorului si I s-au aratat dusmani, reprezentantii paganismului in schimb I se inchina(chiar de la nastere) ca unui Imparat si Dumnezeu
Paradoxala primire i-au facut oamenii: unii cu iubirea, altii cu ura
De altfel si Iisus i-a nedumerit de la inceput
A lasat tronul cerului pentru un un staul de vite si tovarasia ingerilor luminii pentru vitele din grajd. Cel ce a impodobit cerul cu stele se naste intr-o iesle:
-Probabil-locul cel mai curat pe care l-a gasit pe pamant.
-Cea mai aspra mustrare a trufiei omenesti
Numai Dumnezeu o putea face:adancul smereniei

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu